Nu-i așa că la prima vedere nu-și are sensul asocierea asta? Adică, papanași?!…ceva atât de comun și de simplu asociat cu o melodie de dragoste?!
Pentru că, nu-i așa, papanașul este banal. E făină prăjită. Și-l și găsești pe la toate cârciumile (da! știu cum sună, dar mă bazez pe citirea voastră printre rânduri). Dragostea-i complicată. Îndrăgosteală este complicată. Cum să le asociem?!
Vă explic . Până să mai învăț cu gătitul, nu prea acordam atenție la cum erau de fapt papanașii. Acopeream gustul lor uneori fad, sau prea ars, sau cu prea multă făină, cu gustul acrișor și dulce a topingurilor consacrate: smântânică și dulceață. Pentru că de fapt, nu știam exact ce trebuie să conțină un papanaș . Și îl cam luam ca atare. Dacă era cu smântână și dulceață, mâncam, na..
Știam că un papanaș are făină (du-hu!). Dar nu știam că de fapt, faină, este secundară în toată schema papanașului. Așa cum nu știam că este nevoie și de bicarbonat (agent de creștere, dacă nu pricepeți aluzia). Apoi, evident că sunt necesare ouă, ca sa țină legată toată compoziția.
Stați că ajungem în finețuri: am aflat și că aluatul nu trebuie să fie nici foarte tare, nici foarte moale. Nu vă panicați – odată ce știm ce trebuie să conțină un papanaș, lucrăm în timp și la textura aluatului.
Așadar, vedeți că nu-i chiar atât de banal papanașul ăsta?! Și că deși pare simplu, mulți nu-l reușesc? Și că totuși, putem vorbi despre dragoste raportându-ne și la lucruri aparent mai simple?!
Până la urmă, contează echilibrul și cât de mult de bucură pe noi gustul.
Ingrediente papanași:
- 500 g branză proaspătă de vaci. Luați grasă. Nu vă prostiți cu jumătăți de măsură.
- 1 lingură de bicarbonat de sodiu
- zeamă de lămâie
- 3 ouă
- 3 linguri de zahăr
- 200 g faină
- ulei de floarea soarelui, pentru prăjit
- smântână (tot grasă, și de calitate!)
- dulceață de care vreți, aici chiar că ține de gust.
Puneți într-un bol bicarbonatul de sodiu și peste el zeama de lâmăie (o lingură – două de zeamă). Puneți brânza peste și mixați încet. Adăugați ouăle, zahărul și apoi făină și lasați până se omogenizează.
Puneți uleiul la încins- aveți nevoie de baie de ulei, deci fiți generoși.
Faceti biluțe (mai mari sau mai mici folosindu-vă de două linguri) și prăjiți-le. Cât timp?! hehe! Vă dați seamă că depinde de mărimea cratiței, de cantitea de ulei, de mărimea bilelor…dar știu că veți fi intuitivi aici.
Apoi, pentru plating, trademark-ul papanașului: smântână și dulceața, desigur. Că mereu când e cu îndrăgosteală e și cu zahăr.
Zâmbesc gândindu-mă că mă credeam bucătăreasă, dar știam atât de puține despre acest „banal” desert și abia acum îl pricep 🙂
Enjoy!
Sursă rețetă: Chef Florin Dumitrescu
