Toti stiu calea cea mai buna spre orice.
Toti stiu reteta unei vieti fericite, cum se fac copiii si cum se cresc.
Toti sunt formidabili. Multi inchipuiti.
Vrei sa fii si tu formidabil. Si sa apartii lor. Formidabililor.
Si pare ca cu cat vrei mai mult, cu atat formibalul asta se indeparteaza. Si dintr-un posibil candidat la „formidabil”, devii ciudat.
Prin definitie formidabil este ceva neobisnuit.
Vezi?!..este o linie atat de fina intre ciudat si formidabil.
Fii un ciudat formidabil. Cu siguranta are cine sa te guste si-n forma asta.
Ingrediente urzici cu leurda:
- 4 pungute cu urzici
- 2 legaturi de leurda
- 2 cepe
- 7-8 polonice de zeama de urzici (apa in care au fiert urzicile)
- 100 ml lapte
- 3 linguri faina
- ulei de masline
- sare, piper
Urzicile le spalati si le rupeti tulpinile. Operatiune „piscacioasa”. Poti folosi manusi daca esti mai sensibil (a).
Puneti la fiert o oala cu apa. Cand apa incepe sa fiarba opariti urzicile. Le lasati sa dea in 2-3 clocote, apoi le scoateti cu o strecuratoare si le blendati (sau le tocati foarte marunt). Nu aruncati apa in care au fiert urzicile. Veti mai avea nevoie de ea.
Ceapa o caliti in ulei, apoi adaugati faina si amestecati pana ce nu veti mai avea cocoloase. Stingeti cu lapte si amestecati. Adaugati 2 polonice de zeama de urzici (apa in care au fiert urzicile). Daca vreti sa aveti o mancare de post renuntati la lapte si completati cu zeama de urzici.
Lasati pe foc 2 minute si apoi adaugati urzicile. Adaugati apoi zeama de urzici. Mai lasati pe foc inca 10 minute amestecand din cand in cand. Completati cu zeama de urzici atat cat considerati necesar.
Spalati frunzele de leurda si blendati-le sau tocati-le foarte marunt si adaugati-le spre final in urzici. Nu uitati de sare si piper.
Pentru mamaliga..vorbiti cu bunicii 🙂
Urzicile – le uram efectiv cand eram copil. In zadar incercau ai mei sa ma convinga sa gust. Din cauza unor experiente nefericite de cazaturi in tufe de urzici nu concepeam sa le gust pentru ca imi aminteam de toata durerea indurata de mainile si picioarele mele la „intalnirea” cu ele.
Acum cativa ani am gustat. „Sa nu mor proasta..”. Hm! Interesant gust!
In urma cu cateva saptamani m-am si incumentat sa le gatesc. Pentru prima data.
Ma amuza ca acum sunt ciudata ca le gatesc si le mananc :).
Dar asa sunt urzicile – ciudat de formidabile.
Multumesc, Adrian, pentru provocare!
Enjoy!
